Uncategorized

Sete

Mi-e sete de copilărie, de nucul din grădina casei, de timp și ale sale ore trecute, de căldura verii, de eu și de magiunul mamei, de amintiri, de ei și noi, de voi toți împreună cu toate, de viața crescândă, de măreția norilor, de alergat, de rugat, mi-e sete, mi-e sete așa cum îi e lacului sete de pește.

„Se dizolva în mine, încet,
chipul tau de piatra solubila
o, tu, dansînd menuet,
pururea nubila.

Ma vor bea cîndva, zeii
si vor simti în mine gustul tau,
cîndva, cînd întomnase-vor teii
de sete si de rau.

Dar înca mai ninge, înca mai ninge
cu tine în mine ramîn înghetat
…suava meninge
si somn tulburat.”

Nichita Stănescu