Gînduri

Jocul de Marius Iordăchioaia

„viața este un dar al lui Dumnezeu

dar lumea ți-l ambalează

așa încât majoritatea oamenilor își petrec

toată viața

despachetându-l.

 

fiecare hârtie strălucitoare

în care este învelit

îți propune să continui jocul

după regulile scrise

de ea

 

mai întâi dezvelești darul

de hârtie creponată a copilăriei

apoi de posterele adolescenței

de fotografiile de vacanță ale maturității

 

apoi cu mâini tremurânde

hârtia cenușie și aspră,

mirosind a sărăcie și medicamente,

a bătrâneții

 

când vine timpul să dai la o parte

ultimul ambalaj al darului

nu mai ai putere

 

așa că vine

să te ajute

 

moartea…

 

de această nespus de crudă și

absolută farsă

nu scapă decât

cei ce-L cheamă pe Hristos

să le desfacă darul

 

numai iubirea Lui

e tare ca moartea

 

numai El îți desface cadoul

pentru a ți-l oferi

nu pentru

ca să ți-l ia…”

Păcat că acest om (nu mi se pare tocmai corect să-i spun scriitor pentru ca aceste rânduri sunt mărturisiri, mici spovedanii) nu este mai cunoscut printre noi. Pentru cei care se simt pierduți aceste rânduri pot deveni mici cărări către un răspuns.

IMG_0839

Poezii

O, frumoasă mamă

O, frumoasă mamă ce ne ții uniți
pe toți sub același cer pomeniți.
Ai pe suflet o rană adâncă plină cu chin
pe care noi o tratăm cu spirt ieftin
de trei decenii, de la revoluția leucocitelor
când cancerul ideologiei a fost înfrânt.

Au rămas bucăți de boală, mamă scumpă.
Dau târcoale la rană și ne duc cu zăhărelul
că ai fi bine când de fapt ești pe ducă.
Rana trebuie cusută.
Ai nevoie de toate copcile zdravene
care să îți redea încrederea în noi.

Noi, câți om mai fi, te iubim dragă mamă.

photo-1456231148835-214082199cd2